Covor lung de frunze arămii pe orice stradă, alee. Când mergi pe trotuar le auzi strigatele; lor de ajutor, le vezi în haine stranii, ce-ți aduc aminte de bunica, de zâmbetul ei cu care te privește de ori câte ori mergi la ea. Sau poate că trăiești ca și mine, mereu în viitor, și timpul trece agale; mereu pe lângă tine, și tu tot pierdut în amintirii sau cu scene din viitor ce nu se vor întâmpla prea curând .
Când calci pe drum te simți pierdut, abandonat, suflet părăsit, abstract . Dar ... lucruri se schimbă în fiecare secundă. Iar și iar, iar într-o secundă poți schimba totul . Orice destin . Toți avem un destin controlat de suflet cu mintea.
Ai mii și mii de amintiri stocate-n inimă, blocate de creier, nu le lasă nici să plece nici să vină, nu le împarte nici cu alții nu le tine nici pentru el ... e un suflet blocat. O inimă subjugată de prea mute păreri ... †
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu